Îmi plac începuturile. Sunt extraordinare. Vrei să știi mai multe despre persoana respectivă și nu vrei să știi în același timp.
La început ai emoții că te vezi cu el. Ai și tradiționalii fluturi în stomac (poate și de foame, că de atâta iubire ai intrat la cură, să te vadă cea mai minunată femeie care gravitează în jurul lui). Ești mai atentă la cum te îmbraci ca să îi arăți că ești la modă deși nu te interesează nici cât negru sub unghie ce culoare se poartă anul ăsta. Te machiezi, dar nu strident că oricum e prea anevoios să o faci zilnic și ar fi frumos să nu-și dea seama când începi să fii all natural din nou.
La început el vine des la cămașă, iar când vrea sport că nu mai poate fi scrobit tot timpul, își pune cel mai frumos trening din dulap și chiar și așa ni se pare că arată extraordinar de bine. Vorbește frumos și face glume haioase. Merge și la sală – a început de curând că i se pare că a pus 3 grame pe șoldul stâng. Aftershave-ul și parfumul se completează minunat și ne dă pe spate că vrea să facem cât mai multe lucruri împreună.
Și relația evoluează. Ajungem să ne știm, să ne cunoaștem toanele și tabieturile. Ne mutăm împreună. Noi nu mai vrem să purtăm tocuri des. Ei vor să vadă toate campionatele de fotbal cu prietenii la o bere și niște semințe.
Nu mai vorbim „prudent”. Ne mai scapă o înjurătură, un „prostule”, o „deșteapto”. Ne interesează cu cine merge, unde, cât stă și de ce pe noi nu ne vrea acolo. El nu mai merge la sală, că e obosit după serviciu. Ea nu se mai abține de la savarine, că una pe zi sigur nu se depune…
Deja nu mai e incitant. Nu mai e provocator.
O relație reușită e un început permanent, dar fără reținerea că nu putem vorbi despre anumite lucruri.
Tu ești mereu curat și ai hainele călcate, poate chiar și de tine când eu nu am avut chef. Eu mă îmbrac frumos și mă machiez de fiecare dată când ies în oraș, chiar dacă ieșim din aceeași casă.
Nu îmi vorbești urât și nu îmi zici apelative urâte nici în intimitate, nici în fața prietenilor sau a străinilor. Eu o să vorbesc mereu frumos cu tine, cu respect și apreciere indiferent cine e de față.
Nu te interesează unde merg și cu cine. Nici pe mine. Avem încredere că ne întoarcem la patul nostru care ne oferă posibilitatea să aducem în realitate orice fantezie, oricât de perversă. Dacă vrei să îmi zici pe unde ai umblat și cu cine, sunt aici să te ascult. Și sper că și vice-versa este valabilă. Nu o sa îți cer raportul și nici nu vin cu el făcut.
Îmi respecți prietenii și nu mă pui să aleg între tine și ei. Îți respect prietenii și de asta mă vei apăra dacă vreodată le va trece prin minte să facă glume proaste pe seama mea.
Ai grijă să arăt impecabil la brațul tău, așa cum și eu voi fi atentă să fiu îmbrăcată la același nivel ca tine, nu eu tocuri, iar tu șlapi…
Vei avea grijă de tine, chiar dacă avem copii și nu avem atât de mult timp pentru noi ca înainte și va trebui să faci flotările în sufragerie nu la sală. Iar eu voi avea grijă să nu mă las pe o ureche și să fiu la înălțimea așteptărilor mele.
Îmi respecți familia. Îți respect familia.
Îmi respecți timpul pe care am nevoie să îl petrec singură cu mine, ca să îmi încarc bateriile. Eu te voi lăsa să ai parte de timpul tău, să te simți bine, chiar dacă nu sunt permanent lângă tine.
Mă ajuți și mă susții dacă am nevoie de ajutorul tău, fie cu fermoarul de la rochie, fie cu schimbatul brusc al carierei. Îți respect ideile și te susții în ce vrei să întreprinzi.
Nu pot ghici gânduri, așa că spune-mi ce vrei de la mine. Deschis, direct, curat, frumos. Mă dorești? Spune-mi cât mai murdar posibil cum vrei să mă iei. Mă iubești? Arată-mi. Vrei să te ajut? Dă-mi toate detaliile de care am nevoie ca să o pot face.
Ce ofer? Respect. Apreciere. Admirație. Susținere. Cel mai bun sex din viața ta. Și o familie.
O relație reușită e un început permanent, unde nu ne plictisim unul de altul și ne respectăm în cele mai mici detalii, oriunde, oricând.
Leave a Reply