Despre gânduri

Gândurile sunt puternice. Și cele pozitive și cele negative.

Da, puteți râde de afirmația asta, dar mai apoi v-aș ruga să stați puțin și să vă aduceți aminte când a fost ultima dată când v-ați gândit exact cum vreți să decurgă o anumită situație și s-a întâmplat exact cum ați dorit?

Nu vi s-a părut minunat? Da, voi ați făcut să se întâmple așa. Exact cum v-ați dorit. Pentru că v-ați gândit cu ardoare și îndeajuns de des ca să faceți lucrurile să se îndrepte spre direcția dorită de voi.

Cred că ne putem face viața exact așa cum dorim. Ne punem în minte ceva, lucrăm spre acel ceva și ni se va întâmpla. Vi s-a întâmplat sigur, deși poate nu conștient, dar sigur s-a întâmplat.

Iar acum vin întrebările mele:

Rugăciunea către Dumnezeu este practic un amalgam de gânduri care dorim să ni se întâmple, dar nu prea avem încredere că se va întâmpla, nu? Și atunci ducem la biserică pomelnice și le dăm preotului ca să se „roage” el pentru noi. Practic să repete el de nu știu câți bani i-am dat gândurile noastre. Iar ele fiind repetate de câți bani am considerat că e nevoie, ajung să se îndeplinească. Și credem că Dumnezeu ne-a ajutat. Oare ar putea fi adevărat ceea ce am scris?

A lie repeated many times becomes the truth

Citatul de mai sus, care nu știu cine l-a zis sau de unde a ajuns pe internet (nu am avut răbdare să caut, dar dacă aveți sursa exactă, vă rog să îmi spuneți): oare așa trăiesc cei care au probleme mentale? Își crează ei o realitate și minciunile pe care și le spun devine adevăruri?