“You is you again!”

Îi spuse Pãlãrierul Nebun lui Alice.

Simt cã m-am pierdut pe mine cumva, undeva, pe mãsurã ce am avansat în vârstã.

Deşi 90% îmi place cum sunt acum, diferenţa de 10% nu îmi place. Diferenţa aia e o parte din mine care nu ştiu cum sã o aduc înapoi.

E partea care era mereu fericitã din cele mai mici motive.

E partea care se supara pe oameni uşor, dar îi ierta foarte repede.

E partea care nu ţinea cont de ce e urât sau rãu pe lume, ci doar de ce e frumos.

Cum sã fiu eu din nou?