Social

Cum răbufnesc frustrările…

Știți că mă interesează comportamentul uman, nu?

Hai să vă povestesc una scurtă. Eram ieri la supermarket și mă perindam pe la fructe și leguminoase. Și de nicăieri, a apărut un domn care părea rasat. Adică nu era la prima tinerețe și după paltonul cu care era îmbrăcat și pălăria pe care o purta, îți dădeai seama că are un anume statut.

Ei bine, acest domn se criza la o doamnă de la brânză care venise să îl ajute la cântărirea unor.. grepfruituri cred că erau? Cântarul era unul mecanic, din acela de se agață și care îți arată doar câte kile/grame vrei să cumperi.

A ridicat tonul la respectiva doamnă cum că de ce pe cântar sunt două scări, una roșie și una neagră. Și care e aia bună?

Nici acum nu pot să înțeleg de ce m-am uitat și eu la cântar, pentru că nefolosindu-l în mod curent, nu băgasem de seamă că sunt două scări de măsurare.

Doamna era total depășită de situație și voia doar să îi zică o cifră și să fugă înapoi, la brânzeturi.

Ei bine, scara roșie era pentru livre, iar cea neagră pentru kilograme. Și i-am zis asta. A început să ridice tonul la mine că el nu vede să citească pentru că poartă ochelari și că de ce la un magazin din România cântarul are și scară de livre.

I-am zis frumos că „ok, doar v-am spus ce scrie.” și nu mai știu ce i-am răspuns de ce e scară de livre, că mă întorsesem cu spatele și plecasem deja. Am zis că nu are sens mai mult.

Ar fi trebuit să poarte ochelarii cu el dacă chiar nu vede, nu?

Dar cealaltă frustrare nu o înțeleg. Mi se pare o minte încuiată. Suntem într-o comunitate universală de ceva timp. E normal să fie și alte scări de măsură, nu? Era nasol dacă nu erau trecute kilogramele. Atunci chiar nu ar fi fost ok, dar așa…?

Doamna de la brânză a scăpat rapid de dânsul. Când am ajuns la coadă la casă, el era la alta și s-a uitat la mine cumva spășit.

Mi s-a părut nedrept să fie făcut din țânțar armăsar pentru ceva pe care o angajată nu are cum să controleze. Sunt convinsă că nimănui nu îi pasă că sunt livrele trecute acolo atâta timp cât sunt și kilogramele.

Și uite așa răbufnesc frustrările pe care le inhibăm de mult…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: