Cum vă comportați când stați într-un hotel?
Păstrați prosoapele pentru a doua zi? Sau le aruncați pe jos ca să fie schimbate zilnic?
Faceți patul sau îl lăsați vraiște?
Vă gândiți vreodată la cameriste? Că ele trebuie să strângă după? Că poate pentru ele este dificil de văzut ca tot ce fac cu o zi înainte este distrus a doua zi? Muncă de Sisif.
Da, este jobul lor, dar totuși…
Lăsați bani în cameră pentru cameristă? Lăsați bani pentru cameristă doar când mergeți într-un hotel din altă țară?
Când eram mai tânără nu mă gândeam deloc la aceste aspecte. Pur și simplu nu contau. Eram la hotel! Plăteam niște servicii și voiam sa primesc acele servicii! Punct.
Dar așa este normal, oare? Adică… Acasă nu facem așa, nu? Folosim prosoapele de mai multe ori, lăsăm baia curată, facem patul (unii dintre noi. Vedeți aici un video foarte bun pentru a ne motiva să ne facem patul) ținem curat.
Oare de ce atunci când nu pe noi ne afectează rezultatele (consecințele?) acțiunilor noastre, interesul pentru ceea ce facem scade atât de drastic!?
Am putea să dăm vina pe firea umană, însă nu e o scuză. Ce ne diferențiază de animale este procesul cognitiv și educația primită de acasă (în unele cazuri, chiar autoeducația…)
Ar trebui să avem mai multă empatie față de cei din jur și față de bunurile pe care avem oportunitatea să le folosim. Trebuie să avem grijă ce lăsăm în urmă. Nu așa gândim când ne creștem copiii? De ce lucrurile ar sta diferit în cazul unui hotel? Sau restaurant? Sau tren?
Leave a Reply