Green Book – Recenzie | Movie Review

Acest articol poate conține spoilere

Am avut șansa ieri să merg la un cinematograf vechi din Anglia. Construit prin anii ’40, avea un miros specific de vechi,dar nu genul ăla de miros care deranjează. Din contră, un miros care atrage și desfată simțurile.

Am fost să văd Green Book. Nu știam la ce să mă aștept pentru că înainte de Oscaruri, nici măcar nu auzisem de filmul ăsta. Am vrut doar să îl văd pentru că a luat Oscarul pentru cel mai bun film.

Nici măcar la trailer nu m-am uitat…

Pentru cei care nu l-au văzut și încă citesc: mergeți să îl vedeți la cinema. Merită toți banii!

Pentru cei care l-au văzut: imaginați-vă că sunteți într-o sală care are atmosfera acelei perioade din film. Este extraordinar!

Sala avea tavan înalt și nu e izolată fonic, mirosul dinstinctiv și culorile de pe pereți, lăsând un strop de lumină ca ochii să nu fie bulversați de ecran, au făcut ca acest film să mi se pară genial…

Dar nu doar atmosfera a contribuit la această părere. Scenariul a fost extrem de bine făcut, iar actorii au jucat excelent!

Am fost tot într-o mirare să văd cât de tare s-a îngrășat Viggo Mortensen și ce dicție impecabilă avea Mahershala Ali.

Povestea nu a avut lacune. A zis / arătat tot ce trebuia, însă a lăsat niște semne de întrebare: îl va căuta Don Shirley pe fratele său? A reușit să îi schimbe dicția lui Tony?

Dar cred că contează mult prea puțin.

A fost un film cum rar se mai fac în zilele de azi.

Ce m-a surprins a fost că atunci când Don Shirley i-a luat scrisoarea să o citească a zis “Deer Dolores. D-E-A-R. That’s an animal.” Pentru că Tony nu are multă educație, a făcut greșeală de spelling. Nici un englez din sală nu a râs!! M-a pufnit râsul că eu și tipa cu care eram, străine fiind amândouă, am prins gluma, dar britanicii nu!

În fine, e un film excelent și vi-l recomand!

Aștept să îmi ziceți cum v-a plăcut!