Life with robots

V-ați gândit vreodată cum ar fi să trăim cu roboți? Am tot văzut atâtea filme în care roboții dezvoltă cumva o inteligență care o întrece pe a noastră și care se pornesc să ne distrugă, pentru că suntem mai slabi din punct de vedere fizic și emoțional. 

Chiar așa și este. Suntem mai slabi din punct de vedere fizic: oasele rupte nu se repar atât de ușor, uneori nu se pot repara deloc. Avem foarte multe cusururi: ne putem îmbolnăvi iremediabil, iar piesele de schimb sunt greu de găsit. Deseori ne bazăm pe piese de schimb artificiale, deoarece suntem conștienți de cât de ușor pot avea loc evenimente care ne pot afecta ireversibil. 

Suntem inconstanți din punct de vedere emoțional. Deși poate știm ce este rațional de făcut, lăsăm emoțiile să ne conducă în multe situații. Deoarece suntem… oameni. 

SONY DSC

Roboții nu ar avea așa slăbiciuni. Chiar și computerul pe care noi l-am creat, poate mai mult decât putem noi. Nu e frustrant? Da, computerul este o unealtă care ne ajută foarte mult. A înlesnit mult stilul de viață și de comunicare, însă fără să ne dăm seama ne-am răzvrătit împotriva lui: deși comunicarea online este extrem de facilă, preferăm ori să ne adâncim în tăcere or să ne lăsăm frustrările să curgă atunci când citim ceva ce nu ne convine și scriem niște comentarii răutăcioase doar pentru că avem o tastatură sub degete. 

Roboții ar lua decizii bazate pe rațiune, logică și probabilități pentru ca rezultatul să fie conform cu așteptările. 

Și ei au nevoie de piese de schimb, la fel ca noi, însă acestea sunt mult mai ușor de produs, de înlocuit și de reproiectat.  

Dar de ce am creat roboți, până la urmă? Pentru că suntem puturici. Vrem să nu mai pierdem timpul cu unele lucruri și atunci avem nevoie de cineva/ceva care să facă treaba în locul nostru. Și vorba aia, dacă vrei să ai o invenție rapidă, dă-i leneșului de lucru. O să găsească repede o soluție ca să nu mai facă el treaba. 

Ce ne va diferenția pe noi de roboți este percepția pe care o avem: niciodată doi oameni nu vor simți la fel și nu vor experimenta același eveniment în același fel. Deoarece suntem unici. Fiecare e diferit: fizic, emoțional, mental. Nu putem să avem aceleași pattern-uri pe care le au roboții și la urma urmei, nici nu cred că vrem. 

Vă invit să îl urmăriți pe Tony Robbins luând un interviu unui robot, primul care este cetățean al unei țări din lumea asta. 

Apropo, ați observat că majoritatea prototipurilor sunt femei? Pentru că ar fi prea inspăimântător să fie un bărbat, nu? Din start ne-am simți sufocați dacă am sta de vorbă cu un robot alfa-male, nu? Aici vedem cât de ușor simțurile noastre ne păcălesc… oare de ce avem impresia că dacă robotul e femeie e mai puțin periculos?! Doar pentru că femeile umane sunt mai slabe fizic și (deseori) emoțional decât bărbații umani? The joke’s on us, then. :))

One thought on “Life with robots

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.