Prietenii de mici se știu

Acest articol stă de vreo 2 luni la ciorne pentru că nu găseam cuvintele să îl scriu. În minte am un amalgam de idei, de sentimente, de emoții despre acest subiect. Unele puternice, altele de abia definite. Dar să lăsăm asta la o parte pentru moment. Sunt fel de fel de prietenii pe care le... Continue Reading →

Cum răbufnesc frustrările…

Știți că mă interesează comportamentul uman, nu? Hai să vă povestesc una scurtă. Eram ieri la supermarket și mă perindam pe la fructe și leguminoase. Și de nicăieri, a apărut un domn care părea rasat. Adică nu era la prima tinerețe și după paltonul cu care era îmbrăcat și pălăria pe care o purta, îți... Continue Reading →

Erori și pedepse

Oamenilor le place să pedepsească cea mai mică eroare. Cea mai mică greșeală și te pedepsesc cumplit. Ori nu mai vorbesc cu tine, ori răspund urât. Brusc te ignoră și te dau la o parte din viața lor. Ridicol! Și stau și mă gândesc cum trec acești oameni prin viață când sunt atât de drastici... Continue Reading →

Departe de casă

Eram în autobuz zilele trecute și șoferul (un domn mai în vârstă) vorbea la telefon cu cineva. Nu știu de ce am rămas cu impresia asta, dar cred că discuta cu un bărbat. Și îi spunea că nu a mai fost acasă, în Timișoara, de 3 luni și că îi e greu. Că de Crăciun... Continue Reading →

Port ce gândesc II

Truth is expensive - hm.. cam așa e, nu? Trebuie să plătești și formele de plată sunt variate și pretențioase: de la integritate până la bani.No Llama drama! - asta este pur și simplu hilar :) Recunosc că e o bluză de pijama din colecția mea de pijamale și am cumpărat-o pentru că pur și... Continue Reading →

Pentru nevăzători

Tocmai spuneam într-un articol anterior că am fost până în Japonia. Ei bine, în Tokyo cel puțin pe destul de multe străzi și în stații sunt puse pavele care ghidează nevăzătorii. Pentru noi, cei care vedem, sunt galbene cu ridicături. De exemplu, la marginea peronului sunt pavele cu buline mari (ca niște ridicături), ca să... Continue Reading →

Toalete publice

OK, acest articol este poate neobișnuit, dar vă explic ce anume m-a determinat să îl scriu. În România, toaletele publice sunt puține și murdare. Sau dacă efectiv nu sunt murdare, miroase a canalizare sau mizerie de îți mută simțul mirosului. Cred că toaletele pentru femei sunt în general mult mai murdare decât cele ale bărbaților.... Continue Reading →

Create a website or blog at WordPress.com

Up ↑